Povestea gripei – sau: nu e pasare ca porcu’

Postat de: - 01/05/2009, 14:18 0 comentarii, 291 vizualizari

(Tagline) Fraților, cică vine pandemia de gripă porcină. Cică or să fie milioane de victime. Cică o sa murim cu toții. Toata lumea se crizează, deci să mă crizez și eu.
RachachurosPig

Ehe, mai tineți minte thrillerele alea vechi despre boala vacii nebune, în care personajul principal era Apocalypse Cow? După aceea, au urmat Rățușca Terminator și Chicken Rambo, iar acum, pe marile și micile ecrane, a apărut Karate Pig, tot pe tema amenințărilor cu bomba biologică.

(În ritmul ăsta, Iepurașul de Paști va putea și el să ne aducă ceva viruși mortali. Vor urma, pe rând, oaia Dolly, capra Sylvia și, de ce nu, cangurul Jack. Eu zic că se anunță o serie cu mare succes la public.) Dar să vă spun, pe scurt, povestea.

Acțiunea se petrece în Mexic. In zilele noastre. (Aici mergea să zicem și: “Once upon a time in Mexico…”, fiindcă subiectul nu e deloc nou, dar mai bine să nu confundăm filmele între ele). În prim plan e tipul ăsta, Karate Pig, acest Chuck Norris al rasei porcine, în variantă negativă. De fapt, în jurul lui se învârte acțiunea, dar nu el e personajul negativ cel mai important, ci asociatul lui, un tip malefic si misterios, nume de cod AH1N1. Parcă te-ai gândi ca numai un 007 i-ar putea veni de hac ăstuia, dar nu e așa.

Karate Pig, la ordinele lui AH1N1, seamănă teroare prin toate orașele prin care trece, fără discriminare (adică inclusiv printre tovarășii lui), făcând din ce în ce mai multe victime. Aici scenariul șchioapătă puțin, fiindcă un spectator mai cârcotaș care nu se dă speriat la filme cu una, cu două, se poate întreba, de pildă:
- Pe câți a reușit să ucidă ticălosul de AH1N1? (Răspuns: el se laudă cu mai multe sute, dar nu se știe sigur dacă respectivii au murit din cauza lui, fiindcă mai aveau diferite boli)
- Câți au supraviețuit până acum atacurilor orchestrate de AH1N1? (Răspuns: tot restul lumii)
- Câți tovarăși de-ai lui Karate Pig (porci ca el, adică) au murit din cauza lui AH1N1? (Răspuns: nici unul)
- Cu câte victime în palmares ne sperie cinicul AH1N1, în plus față de cea mai banală gripă, să zicem? (Răspuns : cu vreo minus câteva sute de mii pe an, ca să vorbim și noi ca economiștii de marcă, acum pe timp de criză)
- Etc.

Evident, astfel de întrebări sunt absurde și chiar imorale, fiindcă filmul de față nu își propune să se ia la întrecere cu Terminator. Scenariul ne ține intenționat în suspans, iar la întrebările meschine de genul : Păi, care victime? ni se dă subtil de înțeles: No, las că or să apară ele!

În plus, dacă avem puțintică răbdare, ni se oferă imediat un indiciu, care ne dezvăluie cât de îngustă poate fi percepția unora asupra tragismului existențial. Adevăratele victime ale monstruoasei înțelegeri dintre cei doi criminali nu sunt aceia care au ghinionul să dea nas în rât cu Karate Pig, ci toți aceia care se pot întâlni la un moment dat, în decursul vieții prezente sau viitoare, cu agentul AH1N1 în persoană, fiindcă până atunci ei vor fi deja paralizați de frică, numai la gândul acesta, deci nu vor mai putea face nimic. Aici realizăm brusc și ireversibil că noi, cu toții, putem fi victime. Acesta e punctul culminant al acțiunii. Ba unii mai sensibili din fire realizează chiar că ei de fapt în permanență sunt niște victime și așa au fost de mici copii: victime ale pojarului, ale varicelei, ale oreionului, ale traficului, ale poluării. Totuși, tragismul e bine dozat și filmul nu devine excesiv de lacrimogen. Numai cât să ne mențină interesul pentru ce urmează. Să nu uităm, totuși, că e un film de acțiune.

Ei bine, exact când realizăm ce catastrofă poate provoca perversul de AH1N1, exact când nu mai avem nicio speranță pentru planeta noastră și chiar pentru întreaga galaxie, atunci apare și eroul principal al filmului, salvatorul tuturor, pre numele său Tamiflu, din Roche.

De acord, aici filmul urmează schema clasică și mereu de succes de tip Superman, Batman, Spiderman sau X-man (s-a facut deja și un remake, cu americanul Relenza Glaxo Smith în rol principal) dar să notăm totuși câteva merite indiscutabile.

In primul rând, acest Tamiflu nu se comportă nici pe departe ca o vedetă secretoasă, el putând fi de găsit aproape oriunde (în farmacii). În al doilea rând, ni se spune pe față încă de la început (din prima parte a filmului, în orice caz), că Tamiflu îl poate bate măr pe diabolicul AH1N1 și asta chiar fără să aibă nevoie să-l facă praf pe Karate Pig (ceea ce arată că nu este numai un tip popular, ci are, în plus, o inimă bună, fiindcă nu vrea să-l sacrifice pe porcul de KP degeaba, numai din cauză că a fost prost și s-a înhăitat cu dezaxatul ăla de AH1N1, ci îi dă șansa să se îndrepte). Plus că filmul nu e absurd, neavând pretenția că Tamiflu poate să bată chiar pe oricine (se recunoaște clar, de pildă, că nimeni în lume nu ar putea să înfrunte clanurile mafioților Malaria și Sida).

Tamiflu, ni se spune, numai să-și încordeze puțin mușchii și-l rezolvă pe AH1N1. Iar pe noi asta ne interesează în film. Ei, aici mai intervine o verigă slabă a scenariului, după părerea mea, în sensul că se cam strică suspansul. Păi dacă știm dinainte că AH1N1 poate fi nimicit fără probleme de Tamiflu, nu ne mai speriem de el și ne dăm seama că nu mai putem fi victime. In momentul acesta, ni se duce de râpă toată adrenalina, și care mai e plăcerea?

Ei bine, aici intervine arta regizorului, care compensează cu eleganță lacunele din scenariu: după ce ni se arată cât e de capabil Tamiflu, urmează secvențe cu ticăloșiile lui Karate Pig, apoi o secvență cu Tamiflu care e pregătit dar nu-l cheamă nimeni fiindcă lumea nu prea știe de el (ce inconștiență din partea lor!), apoi iar nenumărate orori provocate de AH1N1, apoi un moment surprins la antrenamentele lui Tamiflu ca să ne mai ridice moralul, apoi ni se dezvăluie în detaliu planurile diabolice ale lui AH1N1 căruia Mexicul -și apoi lumea- nu-i mai ajunge (da, asta e luată din alt film, dar ce mai contează) și care își râde în barbă de Tamiflu cu atâta convingere, încât ne face să ne îndoim de capacitățile acestuia de a mai salva situația…Ei, și tot așa, una caldă, una rece, nu pot să mă plâng că m-am plictisit.

Filmul e la înălțime, ce mai, și are deja un box-office impresionant. Dar nu vă zic mai departe că vă stric plăcerea și nu vă mai uitați. Încercați totuși să nu faceți prea multe asocieri cu Apocalypse Cow sau ale thrillerele mai vechi (dacă vreți scenarii originale uitați-vă pe National Geographic), ci mai degrabă gândiți pozitiv și imaginați-vă ce surprize ne mai pot rezerva nouă, cinefililor și mai ales fanilor genului, următoarele filme ale seriei. Eu personal, abia aștept Rățușca Terminator II (la urma urmelor, ni s-a promis câte un episod în fiecare toamnă și primăvară, țineți minte?) dar, evident, nu dau Rățușca pe…Karate Pig se întoarce!

pixelstats trackingpixel

Comentariu:

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

  Copyright ©2009 inessentia.net, All rights reserved.| Powered by WordPress| Design: Simpleindy

Directoare web: Director Web