Timpul si mintea

Postat de: - 19/02/2009, 11:54 0 comentarii, 34 vizualizari

A devenit astăzi o chestiune de bun simț să admiți că fiecare schimbare socială majoră, indiferent de aparențele ei „populare”, este determinată de un număr restrâns de elite, deoarece masele nu sunt capabile, prin definiție, să aibe o direcție coerentă. Se știe, de asemenea, că mentalitățile se schimbă greu. Cu siguranță, nu se pot schimba la fel de repede cum se schimbă un regim sau altul.

Ìn ce privește mentalitățile și comportamentele, este deci firesc ca mutațiile majore să se petreacă, mai întâi, doar la nivelul elitei responsabile cu schimbarea, și abia apoi să se inflitreze, progresiv, vreme îndelungată, până la baza piramidei sociale. Istoricii și sociologii sunt de acord că, pe măsura ce schimbarea în plan istoric e mai complexă, cu atât e nevoie de mai mult timp pentru ca ea să fie asimilată complet în plan social și individual.

Revoluția Franceză – ce a înțeles poporul din ea, afară de a-i decapita pe toți aristocrații? Ce a înțeles talpa societății din mesajele lui Rousseau sau Voltaire, ei care nici nu știau să citească? Violența și anii de tulburări care au urmat Revoluției Franceze dovedesc fără pic de tăgadă cât de superficial se întipăriseră lozincile Revoluției în conștiința oamenilor. Nu după mult timp, s-au răzgândit. Au vrut imperiu, l-au vrut pe Napoleon. Apoi, iar s-au răzgândit, iar au vrut Republică. Poate că abia după două sute de ani „liberté, égalité, fraternité” a ajuns să se întipărească într-adevăr în mentalitățile oamenilor.

Independența Americii: ce s-a ales de idealurile Revoluției Franceze, imediat ce au fost exportate peste ocean? Sclavagism și feudalism contopite, în statele din sud, apoi războiul de secesiune. Apoi dreptatea făcută cu arma în mână, Vestul Sălbatic. Mult a mai durat până ce idealurile Independenței (all men are born equal…etc.) să atingă mintea omului de rând. Eu cred că acest proces nici nu s-a terminat încă. Fantomele sclavagismului încă bântuie subconștientul american, atât de partea susținătorilor (rasism și discriminare), cât și, la fel de bine, de partea victimelor (supunere necondiționată în fața unor clișee: patriotism, succes, celebritate…).

Ce să mai zic de Revoluția română…A avut loc exact la două sute de ani după cea franceză, în 1989. Eu nici nu cred că voi mai apuca să văd Revoluția română întâmplându-se cu adevărat. Probabil că nici urmașii mei. Românii încă sunt departe de a fi asimilat schimbarea adusă de Revoluție. Mulți dintre ei trăiesc încă în Evul Mediu, mai ales la țară. La orașe, se trăiește intens epoca industrială, secolul XIX. Iar nomazii țigani nu au ieșit încă din era marilor migrații.

Chiar dacă toți trăim în același timp, nu trăim și în aceeași epocă. Mă tem chiar că aceia care trăiesc cu adevărat în epoca prezentă sunt destul de puțini. Ca să trăiești în prezent, trebuie mai întâi să fi asimilat trecutul. Trebuie să fi asimilat în tine, în dezvoltarea ta personală, în propriul tău mod de a trăi și gândi, toate evoluțiile cheie care au clădit lumea de azi, de la utilizarea săpunului până la drepturile omului. Trebuie apoi să poți cuprinde cu mintea ceea ce se petrece în timpul în care trăiești. Să fii la curent și să înțelegi. Multă informație și multă gândire. Câți și le permit?

Mințile noastre trăiesc în epoci diferite: fiecare a mers cât de departe a putut. Nu are nicio importanță că știi să navighezi pe Internet sau să conduci un automobil. Nu acestea te fac cetățean al secolului XXI.

Iată un alt mod în care aș interpreta spusele lui Descartes – „mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist” – și anume: ca să existăm în timpul prezent, trebuie mai întâi să privim critic tot ce am asimilat, să ne îndoim de toate informațiile primite la a zecea mână, să cercetăm totul cu ochii și mintea noastră și să reflectăm profund la toate acestea. Cine nu are reflexul îndoielii și nu e deprins să gândească autonom, nu poate înțelege fundamentele lumii în care trăiește, și cu atât mai puțin vârfurile ei…deci nu poate exista cu adevărat în vremea prezentului. De unde să mai fie și liber…Pentru a fi liber, nu e de ajuns să trăiești bine ancorat în timpul tău, trebuie chiar să fii deasupra lui, la un pas de viitor…

Timpul ne desparte mai mult decât distanțele…De aceea, cel care a parcurs timpul lumii a parcurs, de fapt, adevăratele granițe din lume…

pixelstats trackingpixel

Comentariu:

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

  Copyright ©2009 inessentia.net, All rights reserved.| Powered by WordPress| Design: Simpleindy

Directoare web: Director Web