În preajma Paştilor, abundă mesajele, imaginile şi istorisirile privind răstignirea lui Iisus Hristos – le întălnim în biserică, în filme artistice sau emisuni tv. Creştinii le receptează de fiecare dată cu  sentimente de oroare sau compasiune faţă de chinurile îndurate de Mântuitor, respectiv revoltă sau dezaprobare faţă de cei care L-au răstignit. Orice creştin care [...]

Anul 2016 a fost marcat de o serie de evenimente şoc, cu urmări profunde şi de durată: Brexit-ul, victoria lui Donald Trump în SUA, respectiv victorii sau consolidări de poziţii ale unor partide şi lideri anti-occidentali, dacă nu chiar vădit pro-ruşi, în Europa de Est. Mulţimea de analişti care nu au putut să [...]

Adaptarea e unul din imperativele evoluţiei în lumea biologică. În societatea contemporană, adaptarea a ajuns chiar sa fie privită ca o virtute, ca un avantaj de supravietuire a celor puternici, fiind promovată cu obstinaţie mai ales in mediul organizational. E bine să fii versatil, e bine să te adaptezi, e bine să te descurci în [...]

Este ştiut că nimic nu e mai sigur şi mai profitabil, din punct de vedere comercial, decât un produs faţă de care oamenii manifestă dependenţă. La extrem, drogurile sunt afacerea cea mai profitabilă: cei care sunt dependenţi sunt dispuşi să plătească orice, şi ca rezultat drogurile se pot vinde cu preţuri exorbitante. Cu cât e [...]

Fizica cuantică a arătat, prin celebrul experiment cu două fante, că observatorul poate influenţa fenomenul pe care îl observă. De aici, nu e cale lungă să presupunem, şi mulţi au făcut-o, că gândurile noastre influenţează cumva realitatea. Intuitiv, multă lume acceptă deja această idee, dar se opresc aici, fiindcă în practică nu văd [...]

Este, din păcate, destul de răspândită concepţia potrivit căreia copiii sunt o „creaţie” a părinţilor. Numeroşi oameni sunt tributari ai unei astfel de concepţii, chiar dacă, de multe ori, fără să o conştientizeze prea clar. Atâta vreme cât părintele se consideră, în sinea lui, un „creator” al copilului, nu poate să nu îşi aroge prerogativele [...]

Orice fel de energie trimisă în Univers se întoarce mai devreme sau mai târziu la cel care a emis-o. Se mai poate spune şi că orice energie emisă în Univers creează o anumită vibraţie, iar acea vibraţie, la rândul său, atrage energii de natură similară. Energiile de vibraţii joase – cele născute din gânduri, emoţii [...]

În ciuda eforturilor de respingere a ideii de reîncarnare, bisericile creştine se confruntă cu realitatea unui număr considerabil de credincioşi (24-31%, conform sondajelor) care, în sinea lor, cred că reîncarnarea este posibilă. Cărui motiv se datorează acest fapt ?

Numeroase dovezi au fost aduse, de-a lungul timpului, în sprijinul existenţei reîncarnării: cazuri de regresie prin [...]

Ajungerea la Everest Base Camp a fost fără îndoială cea mai aventuroasă parte a excursiei în Tibet. Ea presupune un detur destul de mare faţă de “autostrada prietenei sino-nepaleze” (adică şoseaua principală care traversează Tibetul până la graniţa cu Nepalul). Pe hartă distanţa nu pare enormă, însă starea drumurilor face toată diferenţa.

Tibetul, mai ales in [...]

Mânăstirile Drepung şi Sera

Drepung se află în afara Lhasei, dar nu foarte departe de ea. Când am ajuns acolo, era ceaţă şi frig, iar mânăstirea mi s-a părut veche, săracă şi neprimitoare. Era, de fapt, în mare parte pustie. La vremea ei, fusese cea mai mare mânăstire din Tibet, având peste zece mii de călugări. [...]

Tibetul e prin definiţie o experienţă subiectivă. Depinde ce cauţi, de ce ai ales să mergi acolo. Depinde cât de receptiv eşti faţă de buddhism, parte integrantă (dacă nu chiar dominantă) a spiritului Tibetului. Depinde de itinerarul ales, de timpul pe care-l ai. Mai presus de toate, depinde cu ce aşteptări ai plecat. Cum ar [...]

Mulţi îşi imaginează Tibetul ca pe un tărâm de legendă, atemporal şi misterios, aşa cum e zugrăvit în filmul “Şapte ani în Tibet” sau în cărţile Alexandrei David-Neel. Alţii, din auzite sau din experienţă proprie, sunt convinşi că, după atâtea decenii de ocupaţie chineză, “modernizarea” economică şi opresiunea politică au ajuns să strivească aproape complet [...]

Pe vremea lui Kafka, birocraţiile de coşmar şi abuzurile de putere erau posibile doar la stat. Pentru că doar un aparat de stat putea fi suficient de mare, de centralizat, de prost organizat şi de paranoic încât să dea naştere unor absurdităţi de tipul celor zugrăvite în « Castelul » sau « Procesul ». In vremurile noastre, însă, marile [...]

Am plecat din România renunţând la orice speranţă pentru ţara mea…acum mi-e ciudă că nu sunt acolo!

Zeci de mii de oameni in stradă… bravo România!!!

De la celălalt capăt al Europei, am putut sa-i văd şi să-i aud via Skype.  Au trecut prin fata blocului mamei mele. „Parcă nici la Revoluţie n-au trecut atâţia”, zicea mama, [...]

Există multe feluri de a privi o operă de artă, respectiv de a vizita un muzeu. Am să refer aici în primul rând la pictură, fiindcă ea ilustrează cel mai uşor afirmaţiile mele.

Există stilul “vedetist”, cam ce se poate întâlni la Luvru: Ah, Gioconda! Ah, Michelangelo! Luvrul a fost primul mare muzeu pe care l-am [...]

Două personaje istorice de o notorietate şi importanţă incontestabile. Vieţi tumultoase, caractere compexe, firi puternice. Două biografii de interes maxim. Doi actori fabuloşi, printre cei mai buni ai momentului: Meryl Streep (Thatcher) şi Daniel Day-Lewis (Lincoln).

Acestea erau ingredinetele. Filmele se voiau de mare răsunet. La ce altceva să te aştepţi, dacă nu la un succes [...]

(nu citiţi dacă n-aţi văzut filmul…dar să vedeţi filmul, nepărat!)

Nu mi-a plăcut „Patru luni, trei săptămâni şi două zile”… şi am explicat aici de ce. Mă aşteptam să am cam aceeaşi reacţie şi faţă de ultimul film al lui Mungiu, „După dealuri”. Mă aşteptam să văd din nou un fel de „reality [...]

Am avut de curând privilegiul de a vedea “Richard al III-lea” la “Shakespeare’s Globe”, la Londra. A fost pentru mine, de departe, cea mai fascinantă experienţă de teatru avută până atunci. Aş putea spune chiar, fără prea mari exagerări că a fost o revelaţie. Am văzut Shakespeare adevărat, ca pe vremea lui Shakespeare.

La Shakespeare’s Globe [...]

Ştiu că zilele acestea în România politica locală e atât de tumultoasă încât cu greu se mai întrezăreşte altceva, pe oceanul informaţional. Uneori, e păcat, fiindcă ratăm ştiri mai interesante şi mai importante ca impact pentru noi, decât declaraţiile care de care mai aberante ale unor lideri penibili. Una din aceste ştiri, o adevărată bombă, [...]

Într-un articol mai vechi, intitulat « Eu cu cine votez ? » îmi puneam problema opţiunilor de vot (foarte limitate) pe care le are la dispoziţie alegătorul în cadrul sistemelor de vot actuale, şi care, de cele mai multe ori, îl pun în faţa unei clase politice corupte, compromise, dezamăgitoare. Treceam în revistă toate variantele pe care [...]

(aviz amatorilor)

Când tinerii tunisieni au aprins scânteia revoltei, era greu de crezut că ar fi avut vreo şansă. La început, au fost mişcări izolate, determinate de reacţia la tragicul gest al unui tânăr, Mohammed Bouazizi, pe care disperarea îl impinsese să-şi dea foc în piaţa publică. Treptat, tot mai multe segmente de populaţie s-au alăturat [...]

- o poveste despre elefanţi, dar şi mai mult despre oameni  -

Când am vizitat Thailanda, ca tot turistul, nu am putut rata una din distracţiile cele mai populare: un spectacol dat de elefanţi. Astfel de spectacole sunt relativ standardizate (axate cam pe aceleaşi „trucuri”) şi se ţin zilnic în zonele turistice, fie în circuri, fie [...]

- despre megalomania organizaţională -

De când cu criza financiară, auzim din ce în ce mai insistent îndemnuri de genul: trebuie să muncim mai mult; fiecare trebuie să muncească mai mult, trebuie să mărim săptămâna la lucru, trebuie să mărim vârsta de pensionare, trebuie să punem umărul să relansăm creşterea economică…Eu mă revolt de fiecare dată [...]

În anii ’90, se spunea despre cei care erau atunci în floarea tinereţii că sunt condamnaţi să fie o „generaţie de sacrificiu”. Pentru că trecerea de la comunism la economia de piaţă presupunea ajustări structurale de asemenea proporţii, încât era clar că ne aştepta o perioadă de mari dificultăţi pe toate planurile. Tratamentul de şoc [...]

Aţi cunoscut vreodată senzaţia de tipul „Oriunde m-aş duce, orice aş face, sunt înconjurat de prostie?”. Cu diferenţa, însă, de a nu fi însoţită de concluzia subliminală „Eu sunt mai deştept decât toţi!” – aşa cum se întâmplă multora – ci, mai degrabă, de o autentică teroare sau, cel puţin, lamentare: „Vail lor! Vai mie!”.

Sau: [...]

- de ce îngaduie Dumnezeu mai multe religii -

Era odată un Împărat care avea mai mulţi copii. O parte dintre copii ascultau de el în toate privinţele. Erau cuminţi, înţelepţi, iubitori şi nu ieşeau niciodată din voia lui. Alţii, însă, se cam plictisiseră de traiul liniştit pe care-l duceau alături de Tatăl lor şi, încrezători [...]

În primul rând, ar trebui să spun: sărăcia nu e ca-n Europa. Sau: ceea ce în Europa se numeşte sărăcie, în alte părţi e o binecuvântare a sorţii. În raport cu ceea ce înseamnă sărăcie în Africa, în India şi în majoritatea ţărilor de pe planetă, nu există corespondent în lumea vestică. Nimeni, absolut nimeni [...]

Ìn ultimele decenii, doctrina economică dominantă în civilizaţia occidentală a fost neoliberalismul. În ciuda urmărilor dezastruoase ale acestuia, dovedite de criza asiatică din anii ’90, de tranziţia post-comunistă din Europa de Est şi, mai nou, de criza financiară începută în 2008, dintr-o inerţie lamentabilă ori dintr-o încăpăţânare vinovată, persistăm în eroare.

În practică, neoliberalismul este, de [...]

Vorbeam deunăzi cu un coleg care a trăit mai mulţi ani în SUA şi îmi povestea cât de încântat a fost de sistemul educaţional de acolo. Fără a pune diagnostice sau a generaliza, mi-a împărtăşit concluzia lui personală, prin prisma experienţei pe care o avuseseră copii săi în şcolile americane, faţă de cele europene:

“În SUA, [...]

În ultima vreme, teoriile conspiraţioniste au devenit un fenoment de masă.  O cantitate impresionantă de materiale pseudo-documentare se produc şi se difuzează pe Internet.

Producţia de documentare pare a se fi democratizat complet. Oricine poate fabrica un filmuleţ de 40 de minute, ba chiar şi de 2-3 ore, cu imagini, sunete, tot tacâmul, plus un comentariu [...]